Intrebări

  

primăvara asta nebună

certată cu soarele

fugărind gradele pe scale inexistente

ne provoacă tahicardii sentimentale  

ne zbatem în noi

lăsând neputinţa să caute prin gânduri

dospind în subconştient

seminţe de crini albi

otraviti cu bune intenţii

zâmbim frumos

cu buzele perfect arcuite

sufocaţi de îndoieli

copleşiti de noi înşine

întrebăm repetitiv

cine sunt eu?

dar tu cine eşti?

de unde venim?

încotro ne îndreptam?

cuvinte strâmbe

împrăştiate prin minte

m-au târât rănită de mine însămi

pe haina ruptă a nopţii

cu lacrimi ce nu mai ştiu ce-şi plâng

înflorind fără voie depresii 

ce erodeză speranţa spre un alt zbor...