De primăvară

aşteptând...
frigul îşi agăţa 

degetele pe trusoul decolorat al iernii

fâşii rupte din anotimpuri

trec purtate în ciocuri de pescăruşi

exilaţi pe insulele pustii ale timpului

dorinţele ce ţipă a viaţă

se scurg prin vene

ne-aleargă păsări albastre sub piele

ca un cântec pe note înalte

de emoţie pe spate ne-au înmugurit aripi 

gata de zbor

lăsând şoimii minţii

să ne care prin gânduri

himere îmbrăcate în verde-crud 

zidind în inimi seminţe 

ce aduc primăvara veşnică în suflet...