încă citesc dureri la tine-n suflet
aud cum îţi înfăşori dorurile
pe ghemul amintirilor,
tăcerile de plumb le închizi în tine
de aceea...
inima ta încă mai are forma
buzelor ei...
tresari la freamătul vântului
mai speri să fie sărutul mult aşteptat...
ancorat în realitate cu gheare de oţel
nu mai vrei...
să îţi scalzi inima în curcubeie
nici măcar să mai visezi
expediţii în lumea iluziilor deşarte...
scuturi uitarea peste trecut...
presari gânduri albe şi cuminţi
pe fiecare zi a ta...
pagină cu pagină din destin
o aşezi cu grijă pe liniile vieţii tale...
...acum e atâta de liniste la tine în suflet
că pot auzi picături de şoapte
căzând în palmele tale...
îţi speli obrazul si ochii cu ele,
zâmbesti!
...e atât de linişte la tine în suflet
că pot auzi cum înfloresc macii
pe câmpiile din vise,
într-un balet graţios de petale fluide,
ca o simfonie pastelată
de acorduri line...
zâmbeşti şi cânţi!
spune-mi?!...
tu ai găsit fericirea?...
sau te-ai împăcat cu tine însuţi ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu