urlând a pustiu
lupi tineri ce-au mușcat adânc din amurg
târăsc durerile pământului
prin ascunzișurile disperării
agățând cețurile iernii
pe brațele obosite ale timpului
"Sunt un om si nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e strain.Tanjesc dupa intelepciune. Ma emotionez in fata cuvintelor turnate in forme perfecte. Invidiez geniul, coerenta, profunzimea spiritelor mari. Ard de admiratie in fata a tot cee ce poarta semnul infinitului."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu