ştiu că iţi este bine
iubeşti
eşti oare fericit ?
încă îţi vindeci
amurgurile triste
cu ploi tandre de iubire
priceput cum te ştiu
proiectezi asiduu
ca un arhitect talentat
modelul ei....
după forma şi dorinţa ta
dar cum poţi da viaţă
unei bucăţi de granit
cu mâinile goale?
cum o vei modela?
ştii că dalta te va durea mult prea mult
ştii că dalta te va durea mult prea mult
dar...
ai metarmorfozat neobosit versuri
în poeme sublime
cu pasiune şi dorinţă
nestăvilită
ai croit drum
să poţi atinge
sensibilitatea fiinţei ei
i-ai pus în palmă
sufletul tău frumos
te-ai făcut robul dragostei eterne
nimic nu a facut-o să simtă la fel ca tine
şi te-a durut atât de tare
nu ştiai că poate fi de
nesuportat
că inima ei nu ia forma
iubirii tale
sufereai cumplit
de aceea...
ai hotărât să laşi
opera neterminată
ai aşezat-o cu grijă
pe un raft în suflet
acolo ai s-o pastrezi
frumos
ca pe o dulce povară
jumatate femeia visurilor
tale
jumatate piatra dură,
imposibil de şlefuit
până când...
poate se va transforma...
prinzând viaţă te va iubi...pe tine creatorul ei
atunci fericit, vei spune ca ai creat
cea mai frumoasă operă de artă din lume...
cea mai frumoasă operă de artă din lume...
scriere realizată după o poezie a distinsei doamne Nuţa Gangan
